„Semne şi minuni în scrierile slujitorilor sfinţiţi”, Platytera, 2006

Vocaţia sfinţeniei descoperită prin semne şi minuni

Motto: „În această lume e atât de mult tainic!”

Volumul „Semne şi minuni în scrierile slujitorilor sfinţiţi” apărut la Editura Platytera din Bucureşti (trad. dr. teol. Gheorghe Zapotinsky) ne oferă descrieri ale unor întâmplări minunate în situaţii-limită în care s-a manifestat perceperea prin experienţă a purtării de grijă dumnezeieşti.
Suferinţa, boala şi moartea, pe de o parte, şi darul lui Dumnezeu pe de alta, îl aduc pe om în pragul unei alegeri care poate însemna o transformare fericită a cursului existenţei.
Ni se înfăţişează mai întâi cazuri de vindecări minunate în urma rugăciunii, mărturisirii păcatelor şi împărtăşirii cu Trupul şi Sângele lui Hristos.
În faţa unei operaţii chiar uşoare spre exemplu, dar cu un risc inerent, vedem urgenţa curăţirii conştiinţei şi împărtăşirii cu Sfintele Taine. În pragul dintre viaţă şi moarte se pot deschide uşile inimii şi percepţiei spirituale tocmai prin predarea de sine în grija lui Dumnezeu cu credinţa şi smerenia tâlharului de pe cruce.
În asemenea situaţii dramatice viaţa atârnând de un fir de păr apare ca un „joc cu moartea” din care omul iese „câştigat” prin căinţa sinceră pentru păcate. Aceasta din urmă se naşte din conştientizarea cuvântului lui Dumnezeu către om în împrejurările concrete ale vieţii, din relaţia vie cu El şi cu sfinţii ce s-au făcut vase ale iubirii Lui.
Omul, trup şi suflet, are menirea de a deveni lăcaş al sfinţeniei divine şi minunile ne dezvăluie tocmai vocaţia sa de a depăşi şi transfigura în unire cu Dumnezeu toate cele cu care vine în atingere. Sunt prezentate cazuri de oameni întorşi din pragul morţii, salvaţi în chip minunat din boli incurabile, de la îngheţul iminent, din situaţii de război dramatice, din secetă şi foamete.
De asemeni ni se arată înmulţiri minunate ale hranei şi untdelemnului sfinţit, apariţii ale Preacuratei Fecioare Maria, Arhanghelilor Gavriil şi Mihail, Sfinţilor Nicolae, Serafim de Sarov. Sunt mărturisite minuni ale vederii duhovniceşti în care omul percepe în chip nevăzut realitatea divină, pe Dumnezeu Unul şi Treime, care i se descoperă.
Revelaţia iubirii şi purtării de grijă divine alungă frica de moarte înrobitoare, descoperă viaţa ca Paşte, loc al Trecerii spre împărtăşirea mai adevărată cu Dumnezeu.
„În viaţa oamenilor credincioşi există multe asemenea minuni”, ni se spune. Cei care nu cred spun că nu există miracole, că asfel de semne şi minuni sunt simple întâmplări. Pentru Dumnezeu însă nimic nu este neînsemnat, nici cu neputinţă de împlinit. Creştinii dau mărturie despre întâmplările minunate în care viaţa primeşte adâncimea şi noutatea nebănuită a relaţiei cu Sfânta Treime.

Florin Caragiu

(text apărut în revista "Binecuvântare", Buletin parohial al Bisericii Batişte, 29. 06. 2007, p. 3)